logo Elisabeth Ochsenfeld
placeholder


STATEMENT

To embrace a topic, to engross myself in it, visually and aurally, is my creative approach, but the spontaneous and simple impact is the important stimulus. My notebooks are full of encounters of many kinds; some of them are followed up, others await being noticed, for some I will never have the time ...
And all the time many more are added.

As I am keen to paint and draw the primary idea in each discovery to the full, I find the cycle the best form for achieving this. This allows me to sense and flesh out my feelings. Now there is space - both in time - and objectively - for emotions.

The swell for example, wherever I found myself, differs so greatly. The watersides, the people living there, the landscapes give us an insight - and us? We are different on every shore we come to, different just as the colours, the clouds, the reflections differ.

But birch trees are a recurring theme in my pictures. They have become a leitmotif of my creative work. Because I was born in the east, because I have affinities with Tarkovsky, Bergmann, Vajda, because I revolve around the earth between certain parallels, so I keep my faith with the birch tree. To a certain extent, it determines the course I take. What I find so wonderful, however, is the resonance within my circle of friends. I have received as presents birch cards, birch photos, written impressions about birches; a birch tree has even been planted for me. The birch tree has become an essential part of our wealth of feelings and yet remains white, radiant, forever modestly unmistakably SHE.

In this way I gather situations and associate, gesticulate, interpret them in pictures. Curiosity, delight, gratefulness, patience accompany me. I sense them in the perfection of a colour harmony or a meticulous drawing. Recollections, meanings, movements, glances, textures, dew, swathes of mist, scents, light ... that is what I see. I listen to and look at people, nature. They become a part of my sensations.

Their inscrutability is also in part mine - as much as I can understand of it and present - only that much.

Elisabeth Ochsenfeld
July 2008 - Heidelberg


CREDO

Mich einzuleben, einzusehen, einzuhören einzulesen in ein auserwähltes Thema, ist mein kreativer Weg, aber der spontane und einfache Impakt ist ein wichtiger Anfang. Meine Hefte sind voll mit Notizen über Begegnungen aller Art; manche von ihnen werden weiter geführt, manche warten wahrgenommen zu werden, für manche werde ich vielleicht nie Zeit haben.................................. und immer kommen andere dazu.
Weil ich mich, nach den Entdeckungen zur primären Idee satt malen und zeichnen möchte, ist der Zyklus die Form, die ich am meisten anwende. So kann ich fühlen und füllen. Nun kann Raum, sowohl in zeitlicher - wie auch objektiver Hinsicht, für Emotionen bleiben.

Die Dünung zum Beispiel, wo immer ich mich befände, ist so sehr unterschiedlich.
Die Uferländer, die dort lebenden Menschen, die Landschaft lassen uns deren Eigenes sehen - und wir? Wir sind auch an jedem Ufer anders, wie die Farben, Wolken, Reflexe anders sind.

Doch Birken sind immer wieder in meinen Bildern zu finden. Sie sind Leitmotiv meines kreativen Schaffens geworden. Weil ich im Osten geboren bin, weil ich Affinitäten mit Tarkowski, Bergmann, Wajda habe, weil ich mich um die Erde zwischen bestimmten Parallelen drehe, bleibe ich den Birken treu. Sie bestimmen einigermaßen meinen Weg.
Was ich aber wunderbar finde, ist die Resonanz in meinem Freundeskreis. Mit Birkenkarten, Birkenfotos, geschriebenen Birkeneindrücken, auch mit einer für mich gepflanzten Birke, wurde ich beschenkt.
Der Baum ist Bestandteil unseres Gefühlsreichtums geworden und er bleibt weiß, strahlend, immer bescheiden unverkennbar SIE.

Auf diese Weise sammle ich Gegebenheiten und assoziiere, gestikuliere, interpretiere sie, veranschauliche sie in Bilder. Neugierde, Freude, Dankbarkeit, Geduld begleiten mich. Ich spüre sie bei der Vollendung einer Farbharmonie oder einer akribischen Zeichnung. Erinnerungen, Bedeutungen, Bewegungen, Blicke; Texturen, Tau, Schwaden von Nebel, Düfte, Licht...................das ist, was ich sehe. Ich höre und schaue mir die Menschen und die Natur an. So werden sie ein Teil meiner Empfindungen.

Ihr Mysterium ist auch ein wenig meines - soviel ich davon verstehen und weitergeben kann - nur soviel.

Elisabeth Ochsenfeld
Juli 2008 - Heidelberg


CREDO

Cu toate că impactul spontan este începutul esențial al procesului, acomodarea cu tema aleasă privind, ascultând, citind, este drumul meu creativ.

Caietele îmi sunt pline de întâlniri diverse, notițe, idei; unele vor fi crescute și continuate, altele așteaptă să fie observate și reluate, iar pentru câteva dintre ele nu voi avea poate niciodata timp...
Și totuși mereu li se adaugă altele noi.

Ciclul este forma pe care o aplic cel mai des, după descoperirile făcute, fiindcă doresc să mă satur pictând și desenând cu savoare motivul ales. Astfel pot simți intens și pot acoperi. Acum îmi rămâne spațiu suficient pentru emoții, atât în timp cât și în obiectivitatea ritualului.

Valul, talazul, sunt diferite oriunde m-aș afla. Malurile, oamenii care le traiesc, peisajele, ne permit descoperirea atributelor locale; iar noi? Și noi suntem de fiecare dată altfel, precum culorile, norii, reflexele. Geografia sentimentală a locului definește întâlnirea, apoi profunzimile.

Mestecenii se vor găsi mereu în picturile mele. Au devenit leitmotivul muncii mele creative. Pentru ca m-am nascut în Estul Europei, pentru afinitățile pe care le simt pentru Tarkowski, Wajda, Bergmann, pentru că mă rotesc și eu în jurul globului între anume paralele, în drumul meu ramân fidelă mesteacanului. Copacul a devenit o parte a bogăției simțurilor noastre și rămâne alb, strălucitor, mereu modest, de neconfundat, o apariție.

În acest mod îmi înmănunchiez elementele, asociindu-le, gesticulându-le, interpretându-le în treceri prin viață, vizualizându-le în tablouri.
Curiozitatea, Bucuria, Recunoștința, Răbdarea mă însoțesc. Le resimt la reușita unei armonii cromatice dificile sau la finalizarea unui desen acribic...

Aduceri aminte, mișcări, priviri, texturi, rouă, valuri de ceață, miresme, lumină... aceasta este ce vad și simt. Ascult și privesc atent oamenii și natura. Astfel devin și ei o parte a universului meu.

Misterele lor devin un pic și ale mele - atât cât pot înțelege și transmite - doar atât.



Elisabeth Ochsenfeld
Iulie 2008 - Heidelberg